Close_Window
Bine ati venit in Sectorul Corporativ






Ati uitat parola ?
Home Baza ştiin … Surse de r … Zonele geo … Determinar …

Cum putem determina zonele geopatogene?

Încă din antichitate, urmărind comportamentul şi starea de sănătate a oamenilor, animalelor, insectelor şi plantelor, cât şi cu ajutorul unor indicatoare de biolocaţie, care erau făcute din lemn şi metal, erau determinate locurile favorabile pentru construcţia locuinţelor. Această metodă este denumită prin termenul de biolocaţie.

Nu toate plantele reacţionează în mod identic la acţiunea radiaţiilor ZGP: unele se îmbolnăvesc, altele înfloresc. În locurile cu ruperi geologice (tectonice) ale pământului copacii au un aspect diform — tulpinile sunt răsucite, strâmbe şi înclinate, acoperite cu excrescenţe, coroana are o formă neregulată.

Este suficient să privim cu atenţie locul şi să ne îndreptăm atenţia asupra faptului cum cresc iarba şi copacii ca să obţinem o imagine clară: nisip, nişte pete de pământ fără iarbă, iar pe parcelele de pădure vom vedea copaci uscaţi printre cei puternici şi frumoşi…

Aproape toate păsările, peştii, insectele şi târâtoarele se simt bine în aceste locuri. Cocostârcilor le place să-şi construiască cuiburile pe copacii uscaţi şi mutilaţi. Pentru mamifere zonele geopatogene sunt periculoase. În libertate, acestea le evită, iar în captivitate, găsindu-se legate în staul, sunt deseori bolnave, de exemplu, vacile scad în greutate şi dau mult mai puţin lapte.

Metoda populara

Ca să depistăm locurile "spurcate", în unele sate şi până în ziua de astăzi se foloseşte următorul procedeu. În cele patru colţuri ale viitoarei locuinţe se pun grămăjoare de seminţe sau se aşează pâine. Dacă în ziua următoare acestea nu sunt deranjate, locul se consideră "curat".

Secretul acestei metode este simplu: loturile de pe solul unde trec zonele geopatogene formate de apele subterane şi de ruperile tectonice prezintă o umiditate ridicată şi spre acestea vin diferite păsări, târâtoare, insecte cum sunt furnicile şi albinele. Acestea mănâncă o parte sau în întregime seminţele şi pâinea într-o zonă patogenă şi nu se ating de ele, dacă acestea sunt amplasate într-o zonă curată.

Ca bioindicator poate fi şi omul însuşi. Într-un loc patogen acesta nu poate dormi mult timp, doarme agitat, iar când se trezeşte se simte rău. La serviciu oboseşte repede, se îmbolnăveşte des, se enervează din orice fel de motiv sau este apatic faţă de toate.

Copiii în astfel de locuri pot plânge în somn, pot striga, scrâşni din dinţi, se pot îmbolnăvi fără o anumită cauză, pot fi bolnavi mult timp sau nu au poftă de mâncare.

Casele situate în ZGP sunt vizitate mai des de către medicii de circumscripţie decât cele aflate în vecinătate.

În ZGP peste care trec şoselele şi căile ferate oamenii mor mai des. Pe unele porţiuni ale unor astfel de drumuri asfaltul prezintă crăpături, gropi.

Indicatorul anomaliilor geomagnetice IAG-1

Compania "Progres" din Rusia, având la bază o fostă întreprindere de apărare, a elaborat dispozitivul electronic IAG-1 pentru depistarea zonelor geopatogene şi a reţelelor Hartman şi Curri, în funcţie de modificarea componentei electromagnetice a câmpului geomagnetic în gama de frecvenţă de la l la 15 KHz.

Dispozitivul IAG-l reprezintă un radioreceptor cu un grad foarte ridicat de sensibilitate (1—100 picovolţi), reglat pentru unde radio foarte lungi.

Apariţia dispozitivului IAG-l a produs o adevărată revoluţie în geofizică, biolocaţie şi geobiologie, întrucât cu ajutorul acestui aparatului a devenit posibilă măsurarea, în condiţiile urbane, a celei mai importante game de câmp electromagnetic natural al pământului — în gama de frecvenţă kilohertziană.

Dispozitivul indică în mod clar şi obiectiv marginile, liniile, locurile de intersecţie a zonelor geopatogene, iar semnalul radio receptat este supus unei filtrări speciale şi prelucrării matematice.

Utilizând dispozitivul IAG-1, cercetătorii au descoperit tipuri noi de reţele (dimensiunile laturilor celulelor reprezintă 60nbsp;—120 cm), cât şi pete energetice separate de mărimea 0,2—2 m2.

Dispozitivul măsoară şi restabileşte o imagine spaţială (tridimensională) de amplasare a zonelor geopatogene şi a petelor — stâlpilor energetici. Trebuie subliniat faptul că datele privind cercetarea apartamentelor, obţinute prin metoda biolocaţiei, au coincis perfect cu indicaţiile dispozitivului indicator de anomalii geofizice.